Photo by Oofk |
Obsesii vechi şi grav dăunătoare sănătăţii.
De exemplu, aproape am terminat o pungă de 250 de grame de bomboane cu eucalipt. În două zile!
Şi nu cantitatea de zahăr e partea cea mai proastă, ci faptul că nu le pot simţi gustul decât atunci când le zdrobesc între dinţi. Dentista mea mă urăşte.
Beau un ceai dubios de tot, în care nu se simte decât gustul de miere. Şi eu pun întotdeauna foarte puţină. E cumva de un galben chihlimbariu, şi nu reuşesc nicicum să-mi aduc aminte din ce cutie l-am extras. Scria pe plic, dar l-am aruncat deja. (Pliculeţele de ceai folosite mi se par unul dintre cele mai scârboase lucruri din univers. Pentru mine, sunt o imagine prea izbitoare pentru toate chestiile care au fost odată noi, colorate şi cu un scop în viaţă, şi apoi folosite, stoarse de tot ce-au avut bun în ele şi aruncate la gunoi ca şi ceva care nici n-a existat vreodată.)
You know what, I don't owe you anything.
If I want to do something for you I will and if I don't feel like it just bug off and leave me to my freakin' self.
Te-am dezamăgit, aşa-i?
It's what I'm best at, letting people down.
Next time just don't expect anything from me.
Or expect everything.
0 vorbe-n vânt:
Trimiteți un comentariu