'Show me forgiveness.'

Photo by Garance Li

Ştii momentele alea când toate substanţele din apropierea ta par să fie atrase irezistibil de pantalonii de trening gri în care ai lâncezit toată ziua, pretextând că e vacanţă, şi când ai putea să recreezi amănunţit tot ce ai făcut în ultimele trei ore, în funcţie de ce găseşti pe ei? Brânză topită, săpun lichid, seminţe de roşii, suc de portocale, picături de ojă roşie, plus alte câteva chestii pe care nici măcar tu nu le poţi identifica, dar care speri că se numără printre cele 1000 de pete cunoscute până în acest punct al evoluției omenirii? Oricum, ţi-e prea lene ca să îi dai jos şi să-ţi iei alţii, şi aşa mai e puţin şi o să începi să-ţi cauţi pantalonii de pijama cu Mickey Mouse.
Dar bineînțeles, mi-e din nou foame şi tocmai am înfulecat ultimele două sandvişuri imense şi aburinde, două portocale şi un grapefruit. Dacă n-aș ști eu sigur, s-ar putea zice că mă aflu în compania selectă a lui Juno. Şi totuşi, mă cunosc de suficientă vreme încât să mă gândesc că în mod normal ar fi trecut poate câteva zile până să se adune cantitatea de chestii pe care le-am înghiţit în ultimele două ore. Mă rog, promit să nu mai mănânc nimic azi, să nu mă trezesc la urgenţă. Nimic, după ce termin pachetul ăsta de stafide. Şi mărul. Şi hm, poate îmi mai fac un sandviş.
Mă rog. Trecem la următorul subiect de maxim interes naţional: se pare că degeaba am depus enormul efort intelectual de a ţine minte câteva formule la fizică pentru vreo douăzeci de minute, fiindcă nu reuşesc să găsesc nici un fel de vopsea, cremă, spumă, gel sau orice altceva aş putea folosi în admirabilul scop de a mă alege cu părul verde. Too bad.
În rest, m-am apucat şi eu în sfârşit de ultimul Potter, l-am şi terminat (se ştie că e genul de carte pe care nu o pot citi în mai mult de o zi, ce n-aş da să meargă tot aşa şi cu altele), şi ţin să mulţumesc din nou tuturor javrelor care mi l-au povestit amănunţit, doar fiindcă au avut chef de el înaintea mea, şi din care motiv suspansul a constat în numele plozilor lui Harry şi-ai consoartei, şi nu în crap, oare Dumbly chiar era o javră ipocrită (oh, da) sau yaaaay, deci totuşi se termină cu bine fiindcă moare Harry ăla, sau mda, acum văd şi eu de ce Dumbly se purta aşa frumos cu Snape, şi oare Snape nu era gelos pe Grindelwald şi aşa mai departe.
Pe alte planuri, it's all green (as in Adam Green), şi am văzut un film cu nea Se-ne-gal (îndepărtează, Doamne, paharul acesta de la mine şi găseşte alte metode de tortură), şi media mea la purtare e 10 (prin cine ştie ce vrajă, probabil), şi stau şi îmi contemplez mirificele mele unghii roşii. Deci per total, tre' să găsesc urgent un motiv ca să trăiesc şi oficial sunt răcită, deci cel puţin n-o să aterizez prin cine ştie ce cârciumă. Şi mă gândesc intens dacă monitorul meu s-ar simţi ofensat în vreun fel dacă aş lipi pe el nişte buline din alea verzi, nu de alta, dar arată cam searbăd şi gri. Frunzele mele de pe pereţi s-au dezlipit şi au căzut, şi la câteva luni bune tot nu m-am apucat de redecorat. Whatever.
Ce vreau să fac acum? Să tac naibii şi eventual să mă uit la un-film-două-trei-câte-o-să-am-chef şi să nu mai pierd dracului vremea pe net. Mdeah.