Ta dam.

Promit solemn că ăsta este şi va fi primul şi ultimul post pe teme mai mult sau mai puţin politice din istoria Mirificului Meu Blog. Şi singurul la care nu pun poză, de altfel.
Aşadar, să lămurim o chestie: eu şi politica suntem complet paralele, în sensul că nu ne întâlnim niciodată. La televizor nu mă uit decât la filme, la radio nici atât fiindcă e o maşinărie mică şi neagră şi cu toate butoanele smulse, deci complet neinteresantă. Ziare nu cumpăr decât o dată pe săptămână, şi nici pe Internet nu pierd suficientă vreme încât să nu pot evita mai mult sau mai puţin elegant orice ar avea legătură cu asta. Majoră sunt de prea puţin timp ca să mă pot considera drept cetăţean cu drept şi obligaţie de a vota. Şi, în plus, oricât de superficial şi anticetăţenesc ar părea, nu mă doare nici măcar în vârful degetelor de la picioare de ceva care îmi pare o improvizaţie învăţată pe de rost, şi care oricum iese penibil. Arunc frumos la coş (şi de obicei nimeresc pe lângă) toţi fluturaşii din cutia mea poştală, şi nu mă duc atunci când Iris cântă în faţa Primăriei pentru simplul motiv că nu-mi plac, pur și simplu. Din când în când, observ afişe şi autocolante lipite prin oraş, asta dacă sunt suficient de imbecile încât să-mi atragă atenţia. Mda, mă refer exact la alea cu Eu cred/Şi eu cred/Eu ştiu. În paranteză fie spus, era doar o chestiune de timp până să apară sticker-ele scoase la imprimantă pe care scria Eu nu. Care e şi răspunsul meu. Eu nu. Eu nu cred, eu nu ştiu, eu nu mă bag. Descurcaţi-vă singuri, fiindcă eu am lucruri mai importante de făcut, cum ar fi să salvez lumea de monstruleţii cu păr verde sau de alte asemenea pericole iminente.
Şi, în sfârşit, am ajuns la motivul acestei lungi şi complet inutile introduceri, şi anume Partidul Creierul cu Plete, care nu vă promite nimic nou, nu aşteaptă nimic de la voi, şi e singura şansă a omenirii de a se salva de la sfârşitul tragic care o aşteaptă. (Nu vă bazaţi pe mine, fiindcă s-ar putea să mai existe şi alte ameninţări în afară de monstruleţii mai sus amintiţi). Aşa că vă somez pe voi, una bucată persoană care mă citeşte cu consecvenţă începând de alaltăieri, şi 1,5 cititori care mă susţin încă de acum două săptămâni, să mergeţi şi să vă înscrieţi în Partid, că altfel se supără Valeriul.